CEAC
Educație pentru Dezvoltare Durabilă
În 1987, Comisia Mondială pentru Mediul Înconjurător și Dezvoltare a Națiunilor Unite (sau Comisia „Brundtland”) propunea cea mai cunoscută și acceptată definiție a dezvoltării durabile, respectiv „satisfacerea nevoilor generațiilor prezente, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”. Educația pentru Dezvoltare Durabilă (EDD), conform definiției UNESCO din 2014, „permite fiecărei ființe umane să dobândească cunoștințele, competențele, atitudinile și valorile necesare pentru a crea un viitor sustenabil”.
În 2005, în cadrul întâlnirii la nivel înalt a miniștrilor mediului și educației de la Vilnius, UNECE propune Strategia pentru Educație pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de România și de către celelalte state membre UNECE, strategie care va reprezenta Decada Națiunilor Unite a Educației pentru Dezvoltare Durabilă.
În 2015, România și celelalte 192 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite adoptă Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care cuprinde 17 obiective de dezvoltare durabilă, 169 de ținte și 232 indicatori. Obiectivul 4 Educație de calitate, ținta 4.7. se referă explicit la EDD, respectiv „până în 2030, asigurarea faptului că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, inclusiv, printre altele, prin educația pentru dezvoltare durabilă și stiluri de viață durabile, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii și non-violenței, cetățenia globală și aprecierea diversității culturale și a contribuției culturii la dezvoltarea durabilă”.
În 2016, la Batumi, România a participat la cea de-a 8-a Conferință Ministerială Mediu pentru Europa, unde s-a adoptat cadrul pentru viitoarea implementare a Strategiei UNECE pentru Educație pentru Dezvoltare Durabilă și s-a stabilit necesitatea implementării EDD pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030, în special în ceea ce privește Obiectivul 4 și ținta 4.7.
Educația pentru Dezvoltare Durabilă este abordată transversal in curriculumul formal din învățământul preuniversitar din România, însă și în activitățile extracurriculare și extrașcolare (îndeosebi în cadrul programului național Școala Altfel).
Temele cheie privind dezvoltarea durabilă abordate includ, printre altele, reducerea sărăciei, îndatoririle cetățenești, pacea, etica, responsabilitatea, în contextul local și global, democrația și guvernarea, justiția, securitatea, drepturile omului, sănătatea, egalitatea de gen, diversitatea culturală, dezvoltarea rurală și urbană, economia, modelele de producție și de consum, responsabilitatea civică, protecția mediului, managementul resurselor naturale și diversitatea biologică și a naturii. Educația pentru Dezvoltare Durabilă se realizează nonformal și informal și prin numeroasele parteneriate pe care MEN le are cu autorități publice centrale și locale, operatori economici și ONG-uri. Tematicile acestor parteneriate, în ceea ce privește învățământul preuniversitar se referă la reducerea sărăciei, drepturi civile și responsabilități sociale la nivel local/regional/global, drepturile copilului, egalitate și diversitate, toleranță și respect, dezvoltare rurală și urbană, protecția mediului, managementul resurselor naturale.
Temele susținute în cadrul cursurilor de formare pentru profesorii din învățământul preuniversitar vizează: educația pentru mediu, învățarea experiențială, educația pentru dezvoltarea sustenabilă a societății, protecția mediului ca parte a curriculumului național, dezvoltare sustenabilă și inovativă, competențe pentru dezvoltare durabilă.
În ceea ce privește învățământul superior, universitățile au început să introducă elemente de dezvoltare durabilă, noi discipline în curriculumul obligatoriu sau în cel opțional, în funcție de programele de studii. Tematicile se referă la schimbări climatice, managementul efectelor schimbărilor sociale și economice, economia mediului, politici publice și managementul mediului înconjurător, energii alternative, ape uzate, reducerea noxelor, tehnologii verzi (în cadrul a peste 240 de programe de studii de licență și master). Pe lângă programele de licență specifice domeniilor de studii, un număr mare de universități au introdus programe de master care vizează formarea în domeniul dezvoltării durabile.
Coordonator la nivel național a implementării celor 17 obiective de dezvoltare durabilă este Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, înființat în 2017 în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului.
Documente strategice
Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030
Declarația comună a miniștrilor mediului și educației Batumi 2016
Resurse
Criterii de calitate pentru școli responsabile
Global how? (Facilitarea educației globale)
Manual UNESCO -Educație pentru Dezvoltare Durabilă
Planuri de lecții pentru obiectivele de dezvoltare durabilă
Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (C.E.A.C.)
Motto: “Nu putem îmbunătăți ceea ce nu putem măsura.” (James O. McKinsey, 2007)
Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii în Școala Gimnazială „Matei Basarab” , comuna Brebu este înfiinţată în temeiul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, privind asigurarea calităţii în educaţie, Legea 87/2006, Regulamentului de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar, Ordinului nr. 4889/09.08.2006 privind generalizarea instrumentelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formare profesională la nivelul reţelei învăţământului profesional şi tehnic, hotărârii Consiliului profesoral şi deciziei emisă de conducerea școlii.
CEAC a Școlii Gimnaziale „Matei Basarab” , comuna Brebu este în relaţie de coordonare şi nu de subordonare cu conducerea școlii şi este un organ consultativ pentru Consiliul profesoral şi Consiliul de administraţie.
Misiunea/rolul CEAC este de a efectua evaluarea internă a şcolii pe baza standardelor de funcţionare şi a celor de calitate, de a propune o strategie de îmbunătăţire a calităţii, de a implementa sistemul de management al calităţii oferite de unitatea de învăţământ, cu scopul de:
a) a îmbunătăţi calitatea întregii activităţi din scoală;
b) a cuantifica capacitatea unităţii furnizoare de educaţie de a satisface aşteptările beneficiarilor şi standardele de calitate, prin activităţi de evaluare şi acreditare;
c) a asigura protecţia beneficiarilor direcţi şi indirecţi de programe de studiu de nivelul învăţământului preuniversitar prin producerea şi diseminarea de informaţii sistematice, coerente şi credibile, public accesibile despre calitatea educaţiei în școală;
d) a contribui la dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii în învăţământul preuniversitar;
e) a revizui şi optimiza politicile şi strategiile educaţionale de la nivelul unităţii şcolare;
f) a răspunde cerinţelor propuse de ARACIP către Ministerul Educaţiei şi Cercetării cu privire la politicile şi strategiile de permanentă ameliorare a calităţii învăţământului preuniversitar.
PLAN OP 2023 - 2024 CEAC.pdf